disregard

engleză

(English)

Etimologie

Compus din prefixul dis- + regard.

Pronunție

  • AFI: /ˌdɪsrɪ'gɑrd/


Substantiv

disregard, pl. disregards

  1. desconsiderare, dispreț, discreditare; nepăsare (față de), indiferență (față de)
    The government's disregard for the needs of disabled people is outrageous.

Sinonime

Cuvinte derivate

  • disregardfully


Verb


Conjugarea verbului
to disregard
Infinitiv to disregard
Prezent simplu
pers. 3 sg.		 disregards
Trecut simplu disregarded
Participiu trecut disregarded
Participiu prezent disregarding
  1. a desconsidera, a nu lua în seamă, a neglija

Sinonime

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.