discuire

română

Etimologie

Din a discui.

Pronunție

  • AFI: /dis.ku'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
discuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ discuire discuiri
Articulat discuirea discuirile
Genitiv-Dativ discuirii discuirilor
Vocativ discuire discuirilor
  1. acțiunea de a discui.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.