diriginte

română

Etimologie

Din franceză dirigeant, italiană dirigente.

Pronunție

  • AFI: /di.riˈʤin.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
diriginte
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diriginte diriginți
Articulat dirigintele diriginții
Genitiv-Dativ dirigintelui diriginților
Vocativ - -
  1. profesor însărcinat cu dirigenția unei clase de elevi.
  2. (în trecut) director al unei școli primare rurale.
  3. șef al unui oficiu poștal sau vamal.
  4. (p.restr.) responsabil al unei farmacii.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.