dijmărit

română

Etimologie

Din dijmă + sufixul -ărit.

Pronunție

  • AFI: /diʒ.mə'rit/


Substantiv


Declinarea substantivului
dijmărit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dijmărit invariabil
Articulat dijmăritul invariabil
Genitiv-Dativ dijmăritului invariabil
Vocativ dijmăritule invariabil
  1. dare în bani care se plătea în Țara Românească pentru stupi și pentru porci.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.