diblar

română

Etimologie

Din diblă + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /di'blar/


Substantiv


Declinarea substantivului
diblar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diblar diblari
Articulat diblarul diblarii
Genitiv-Dativ diblarului diblarilor
Vocativ diblarule diblarilor
  1. (pop.) lăutar care cântă din diblă; scripcar.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.