diastolă

română

Etimologie

Din franceză diastole.

Pronunție

  • AFI: /diˈas.to.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
diastolă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diastolă diastole
Articulat diastola diastolele
Genitiv-Dativ diastolei diastolelor
Vocativ diastolă diastolelor
  1. (fiziol.) relaxare ritmică a inimii și a arterelor (care se produce imediat după faza de contractare a acestora), când sângele se varsă din vene în cavitatea cardiacă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.