venă

română

Etimologie

Din franceză veine < latină vena.

Pronunție

  • AFI: /ˈve.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
venă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ venă vene
Articulat vena venele
Genitiv-Dativ venei venelor
Vocativ venă venelor
  1. vână.
  2. (fig.) (livr.) conjunctură favorabilă; șansă, noroc (la un joc de noroc).


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.