descendență
română
Etimologie
Din franceză descendance.
Pronunție
- AFI: /des.ʧen'den.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului descendență | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | descendență | descendențe |
| Articulat | descendența | descendențele |
| Genitiv-Dativ | descendenței | descendențelor |
| Vocativ | descendență | descendențelor |
- înrudire în linie coborâtoare; filiație.
- (cu sens colectiv) posteritate, urmași.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.