înrudire
română
Etimologie
Din a (se) înrudi.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ru'di.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înrudire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înrudire | înrudiri |
| Articulat | înrudirea | înrudirile |
| Genitiv-Dativ | înrudirii | înrudirilor |
| Vocativ | înrudire | înrudirilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.