desagă

română

Variante

Etimologie

Din neogreacă δισακκι (disákki) (ον (on)), bulgară дисаги (disagi).

Pronunție

  • AFI: /de'sa.gə/


Substantiv


Declinarea substantivului
desagă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ desagă desagi
Articulat desaga desagile
Genitiv-Dativ desagii desagilor
Vocativ desagă desagilor
  1. traistă formată din două părți, care se poartă pe umăr sau pe șa.
  2. fiecare dintre cele două părți ale acestui obiect; (p.ext.) traistă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.