deroba
română
Etimologie
Din franceză dérober.
Pronunție
- AFI: /de.ro'ba/
Verb
| Conjugarea verbului (se) deroba | |
| Infinitiv | a (se) deroba |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) derobez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) derobeze |
| Participiu | derobat |
| Conjugare | I |
- (v.refl.) (despre cai) a părăsi brusc direcția impusă de călăreț în momentul când nu poate trece de un obstacol; a se întoarce în loc.
- (v.refl.) (fig.) a se sustrage, a se eschiva de la ceva.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.