dejuga
română
Etimologie
Din latină *disjugare.
Pronunție
- AFI: /de.ʒu'ga/
Verb
| Conjugarea verbului dejuga | |
| Infinitiv | a dejuga |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
dejug |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să dejuge |
| Participiu | dejugat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a scoate boul din jug.
- (v.intranz.) (fig.) (rar) a ajunge sau a se opri undeva; a poposi, a se așeza.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.