dejugătoare

română

Etimologie

Din a dejuga + sufixul -ătoare.

Pronunție

  • AFI: /de.ʒu.gə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
dejugătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dejugătoare dejugători
Articulat dejugătoarea dejugătorile
Genitiv-Dativ dejugătorii dejugătorilor
Vocativ dejugătoare dejugătorilor
  1. (rar) loc de popas unde se dejugă boii pentru a-i lăsa să se odihnească.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.