defrauda

română

Etimologie

Din latină defraudare. Confer italiană defraudare.

Pronunție

  • AFI: /de.fra.uˈda/


Verb


Conjugarea verbului
defrauda
Infinitiv a defrauda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 defraudez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să defraudeze
Participiu defraudat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a-și însuși prin fraudă banii unei instituții publice; a delapida, a frauda, a frustra.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.