declanșator

română

Etimologie

Din a declanșa + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /de.klan.ʃa'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
declanșator
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ declanșator declanșatoare
Articulat declanșatorul declanșatoarele
Genitiv-Dativ declanșatorului declanșatoarelor
Vocativ declanșatorule declanșatoarelor
  1. dispozitiv, acționat manual sau automat, care provoacă suprimarea unei piedici și declanșarea mecanismelor; declanșor.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.