debilitate

română

Etimologie

Din franceză débilité < latină debilitas, debilitatis.

Pronunție

  • AFI: /de.bi.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
debilitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ debilitate debilități
Articulat debilitatea debilitățile
Genitiv-Dativ debilității debilităților
Vocativ debilitate debilităților
  1. faptul de fi debil; stare de slăbiciune a organismului, însoțită de scăderea rezistenței la eforturi și la boli, datorită subnutriției, unor boli cronice etc.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.