deșănțat
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /de.ʃən'ʦat/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului deșănțat | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | deșănțat | deșănțați |
| Feminin | deșănțată | deșănțate |
| Neutru | deșănțat | deșănțate |
- dezmățat; care încalcă limitele bunei-cuviințe.
- dezordonat, neglijent.
- (reg.; despre lucruri) ciudat, curios, straniu.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.