déplaire

franceză

(français)

Etimologie

Din plaire, după latină displicere.

Pronunție

  • AFI: /de.plɛʁ/


Verb

  1. a displăcea, a-i repunga

Antonime

Cuvinte derivate

  • déplaisant
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.