cuvântar
română
Etimologie
După cuvânt + -ar.
Pronunție
- AFI: /ku.vɨn'tar/
Substantiv
| Declinarea substantivului cuvântar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cuvântar | cuvântare |
| Articulat | cuvântarul | cuvântarele |
| Genitiv-Dativ | cuvântarului | cuvântarelor |
| Vocativ | cuvântarule | cuvântarelor |
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.