cununie

română

Etimologie

Din a cununa + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /ku.nu'ni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
cununie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cununie cununii
Articulat cununia cununiile
Genitiv-Dativ cununiei cununiilor
Vocativ cununie cununiilor
  1. căsătorie (religioasă).
  2. (concr.) cunună.

Locuțiuni

Expresii

  • A lua (pe cineva) cu cununie = a se căsători cu cineva (religios)
  • A (-și) pune cununiile (pe cap) = a (se) cununa


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.