cumulare
română
Etimologie
Din a cumula.
Pronunție
- AFI: /ku.mu'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului cumulare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cumulare | cumulări |
| Articulat | cumularea | cumulările |
| Genitiv-Dativ | cumulării | cumulărilor |
| Vocativ | cumulare | cumulărilor |
- acțiunea de a cumula și rezultatul ei; cumulație.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.