cumen

română

Etimologie

Din franceză cumène.

Pronunție

  • AFI: /'ku.men/


Substantiv


Declinarea substantivului
cumen
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cumen cumenuri
Articulat cumenul cumenurile
Genitiv-Dativ cumenului cumenurilor
Vocativ cumenule cumenurilor
  1. amestec de hidrocarburi benzenice care se găsește în uleiul gudroanelor cărbunilor de pământ și în anumite fracțiuni de petrol.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.