cultivator
română
Etimologie
Din franceză cultivateur.
Pronunție
- AFI: /kul.ti.va'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului cultivator | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cultivator | cultivatori |
| Articulat | cultivatorul | cultivatorii |
| Genitiv-Dativ | cultivatorului | cultivatorilor |
| Vocativ | cultivatorule | cultivatorilor |
- persoană care se ocupă cu cultivarea pământului, care seamănă și îngrijește plante de cultură.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului cultivator | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cultivator | cultivatoare |
| Articulat | cultivatorul | cultivatoarele |
| Genitiv-Dativ | cultivatorului | cultivatoarelor |
| Vocativ | cultivatorule | cultivatoarelor |
- mașină agricolă care servește la mărunțirea și afânarea pământului, la distrugerea buruienilor din culturile de plante prășitoare etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.