cuisinier

franceză

(français)

Etimologie

Atestat în secolul al XIII-lea; din cuisine („bucătărie”) +‎ -ier. Poate echivalent cu latină populară *cocīnārius < latină coquīnārius, din coquīna („bucătărie”).

Pronunție

  • AFI: /kɥi.zi.nje/


Substantiv

cuisinier m., cuisiniers pl.

  1. (gastr.) bucătar
    Mon père est un bon cuisinier.
  2. (argou) fabricant de cocaină

Sinonime

  • 1: chef, (în Canada) cook, coq, (argou) cuistancier, cuistot, (peior.) gargotier, gâte-sauce, maître queux, rôtisseur

Cuvinte derivate

  • cuisinière

Cuvinte compuse

  • aide-cuisinier
  • chef cuisinier

Cuvinte apropiate


Substantiv

cuisinier m., cuisiniers pl.

  1. (gastr.) carte de bucate
    Le cuisinier français.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.