cucui

română

Etimologie

Din latină *cucullius (= cucullus).

Pronunție

  • AFI: /ku'kuj/


Substantiv


Declinarea substantivului
cucui
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cucui cucuie
Articulat cucuiul cucuiele
Genitiv-Dativ cucuiului cucuielor
Vocativ cucuiule cucuielor
  1. umflătură la cap provocată de lovirea cu un corp tare.
  2. (reg.) moț de pene la capul păsărilor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.