cubatură

română

Etimologie

Din franceză cubature.

Pronunție

  • AFI: /ku.ba'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cubatură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cubatură invariabil
Articulat cubatura invariabil
Genitiv-Dativ cubaturii invariabil
Vocativ cubatură invariabil
  1. aflare a laturii unui cub al cărui volum este egal cu volumul unui corp dat.
  2. determinare prin calcul a volumului mărginit de una sau de mai multe suprafețe.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.