crușon
română
Etimologie
Din franceză cruchon („garafă cu cioc”), probabil prin intermediul german.
Pronunție
- AFI: /kru'ʃon/
Substantiv
| Declinarea substantivului crușon | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | crușon | crușoane |
| Articulat | crușonul | crușoanele |
| Genitiv-Dativ | crușonului | crușoanelor |
| Vocativ | crușonule | crușoanelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.