cornea

Etimologie

Din latină cornea tela ‎(„țesătură cornoasă”) < din cornu‎ („corn”).

Pronunție

• AFI: /ˈkɔː(r)niə/

Substantiv

cornea, pl. corneas

1. (anat.) cornee

Vezi și

• eye
• iris
• pupil
• sclera

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

Etimologie

Din latină cornea tela ‎(„țesătură cornoasă”) < din cornu‎ („corn”).

Pronunție

• AFI: /ˈkɔrnea/

Substantiv

cornea f., cornee pl.

1. (anat.) cornee

Vezi și

• iride
• occhio

Etimologie

Din corneo.

Adjectiv

1. forma de feminin singular pentru corneo.

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

Etimologie

Din corneus.

Pronunție

• AFI: /ˈkɔr.nɛ.a/
• AFI: /ˈkɔr.nɛ.aː/

Adjectiv

1. forma de feminin singular la nominativ pentru corneus.
2. forma de neutru plural la nomnativ pentru corneus.
3. forma de neutru plural la acuzativ pentru corneus.
4. forma de feminin singular la vocativ pentru corneus.

corneā

1. forma de feminin singular la ablativ pentru corneus.

Etimologie

Din cornear.

Pronunție

• AFI: /ˈkoɾ.nea/

Verb

1. forma informală de persoana a II-a singular la imperativ afirmativ pentru cornear.
2. forma formală de persoana a II-a singular la prezent indicativ pentru cornear.
3. forma de persoana a II-a singular la prezent indicativ pentru cornear.