corimb
română
Etimologie
Din franceză corymbe < latină corimbus. Provine din greacă κόρυμβος (kórumbos, „ciorchine”).
Pronunție
- AFI: /ko'rimb/
Substantiv
| Declinarea substantivului corimb | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | corimb | corimbe |
| Articulat | corimbul | corimbele |
| Genitiv-Dativ | corimbului | corimbelor |
| Vocativ | - | - |
- (bot.) inflorescență în formă de umbelă.
Cuvinte derivate
- corimbifer
Vezi și
Traduceri
inflorescență racemoasă în formă de umbelă
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.