corespondentă

română

Etimologie

Din corespondent.

Pronunție

  • AFI: /ko.res.pon'den.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
corespondentă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corespondentă corespondente
Articulat corespondenta corespondentele
Genitiv-Dativ corespondentei corespondentelor
Vocativ corespondento corespondentelor
  1. persoană care colaborează la un ziar sau la o publicație periodică, trimițând spre publicare informații din locul unde se află.
  2. persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare.
  3. (rar) persoană cu care cineva este în corespondență.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.