coopera
română
Etimologie
Din franceză coopérer < latină cooperari. Confer italiană cooperare.
Pronunție
- AFI: /ko.o.pe'ra/
Verb
| Conjugarea verbului coopera | |
| Infinitiv | a coopera |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
cooperez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să coopereze |
| Participiu | cooperat |
| Conjugare | I |
Sinonime
Cuvinte derivate
- cooperare
- cooperat
- cooperativ
- cooperație, cooperațiune
- cooperator
Traduceri
a lucra împreună cu cineva
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.