cooperație

română

Etimologie

Din franceză coopération, rusă коопeрация (kooperațiia).

Pronunție

  • AFI: /ko.o.pe'ra.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
cooperație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cooperație cooperații
Articulat cooperația cooperațiile
Genitiv-Dativ cooperației cooperațiilor
Vocativ cooperație cooperațiilor
  1. cooperare.
  2. asociere, uniune de persoane în întreprinderi cooperatiste (de producție, de consum, de desfacere, de credit, prestări de servicii etc.).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.