convulsion

engleză

(English)

Etimologie

Din latină convulsiō.

Pronunție

  • AFI: /kən'vʌlʃn/


Substantiv

convulsion, pl. convulsions

  1. (med.) convulsie, spasm
  2. (fig.) frământare, zvârcolire; (spec.) paroxism, surescitare, tulburare extremă
  3. zguduire (a pământului, etc.)
    Earthquakes and convulsions of nature shake Earth on a regular basis.

Sinonime

  • 2: paroxysm

Cuvinte apropiate

  • convulse
  • convulsive
  • convulsant

Referințe




franceză

(français)

Etimologie

Din latină convulsiō.

Pronunție

  • AFI: /kɔ̃.vyl.sjɔ̃/


Substantiv

convulsion f., convulsions pl.

  1. (med.) convulsie, spasm
  2. zguduire (a pământului, etc.)

Cuvinte apropiate

  • convulser
  • convulsif

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.