contumacie
română
Etimologie
Din franceză contumace < latină contumacia.
Pronunție
- AFI: /kon.tu.ma'ʧi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului contumacie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | contumacie | invariabil |
| Articulat | contumacia | invariabil |
| Genitiv-Dativ | contumaciei | invariabil |
| Vocativ | contumacie | invariabil |
- absență nejustificată de la judecată a inculpatului.
Locuțiuni
Traduceri
Traduceri
Anagrame
- comunicate
- cuminecato
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.