contravenientă

română

Etimologie

Din contravenient.

Pronunție

  • AFI: /kon.tra.ve.ni'en.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
contravenientă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ contravenientă contraveniente
Articulat contravenienta contravenientele
Genitiv-Dativ contravenientei contravenientelor
Vocativ contraveniento contravenientelor
  1. persoană care săvârșește o contravenție.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.