contravenient
română
Etimologie
Din germană Kontravenient. Confer franceză contre-venant.
Pronunție
- AFI: /kon.tra.ve.ni'ent/
Substantiv
| Declinarea substantivului contravenient | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | contravenient | contravenienți |
| Articulat | contravenientul | contravenienții |
| Genitiv-Dativ | contravenientului | contravenienților |
| Vocativ | contravenientule | contravenienților |
- persoană care săvârșește o contravenție.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.