confirmativ
română
Etimologie
Din franceză confirmatif.
Pronunție
- AFI: /kon.fir.ma'tiv/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului confirmativ | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | confirmativ | confirmativi |
| Feminin | confirmativă | confirmative |
| Neutru | confirmativ | confirmative |
- care confirmă; bazat pe probe convingătoare; concludent.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.