confecție

română

Variante

Etimologie

Din franceză confection < latină confectio, confectionis.

Pronunție

  • AFI: /kon'fek.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
confecție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ confecție confecții
Articulat confecția confecțiile
Genitiv-Dativ confecției confecțiilor
Vocativ confecție confecțiilor
  1. obiect de îmbrăcăminte fabricat și livrat în serie sau în masă.
  2. confecționare.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.