conăcărie

română

Etimologie

Din conăcar + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /ko.nə.kə'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
conăcărie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conăcărie conăcării
Articulat conăcăria conăcăriile
Genitiv-Dativ conăcăriei conăcăriilor
Vocativ conăcărie conăcăriilor
  1. (reg.) orație de nuntă; urare făcută mirilor.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.