complaint

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie compleynte < anglo-normandă compleint < compleindre.

Pronunție

  • AFI: /kʌm'pleɪnt/


Substantiv

complaint, pl. complaints

  1. plângere, nemulțumire
    I have no complaints about the quality of his work, but I don't enjoy his company.
  2. (jur.) reclamație, plângere, cerere
    I would like to make a complaint.
  3. (med.) indispoziție, tulburare, dereglare, deranjament
    Don't come too close, I've got this nasty complaint.

Sinonime

Cuvinte compuse

  • consumer complaint

Cuvinte apropiate

  • complain

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.