colportor

română

Etimologie

Din franceză colporteur.

Pronunție

  • AFI: /kol.por'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
colportor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ colportor colportori
Articulat colportorul colportorii
Genitiv-Dativ colportorului colportorilor
Vocativ colportorule colportorilor
  1. cel care răspândește știri, zvonuri etc. (false).
  2. (înv.) negustor ambulant.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.