colerică

română

Etimologie

Din coleric.

Pronunție

  • AFI: /ko.le'ri.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
colerică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ colerică colerice
Articulat colerica colericele
Genitiv-Dativ colericei colericelor
Vocativ colerico colericelor
  1. persoană care se înfurie ușor, care are izbucniri de mânie.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.