colateral

română

Etimologie

Din franceză collatéral < latină collateralis.

Pronunție

  • AFI: /ko.la.te'ral/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
colateral
Singular Plural
Masculin colateral colaterali
Feminin colaterală colaterale
Neutru colateral colaterale
  1. lăturalnic; subordonat, secundar.
  2. (despre rude, grade de rudenie) care unește între ei pe frați și surori (și pe descendenții acestora).


Traduceri

Anagrame

  • calatelor

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.