cofiță

română

Etimologie

Din cofă + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /ko'fi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cofiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cofiță cofițe
Articulat cofița cofițele
Genitiv-Dativ cofiței cofițelor
Vocativ cofiță cofițelor
  1. diminutiv al lui cofă; cofăiel, cofăieș.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.