cobi

română

Etimologie

Din bulgară кобя (kobja), sârbocroată kobiti.

Pronunție

  • AFI: /ko'bi/


Verb


Conjugarea verbului
cobi
Infinitiv a cobi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 cobesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să cobească
Participiu cobit
Conjugare IV
  1. (v.intranz. și tranz.) (în superstiții) a prevesti ceva rău.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.