coșcovă

română

Etimologie

Din coșcov.

Pronunție

  • AFI: /'koʃ.ko.və/


Substantiv


Declinarea substantivului
coșcovă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coșcovă coșcove
Articulat coșcova coșcovele
Genitiv-Dativ coșcovei coșcovelor
Vocativ coșcovo coșcovelor
  1. (reg.) loc gol, mai ales în malurile apelor, pe sub rădăcini, unde se ascund și unde trăiesc peștii și racii.
  2. nămol vegetal amestecat cu bucăți de rădăcini de stuf și papură, care formează uneori mici insule plutitoare la suprafața apelor; cocioc.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.