clocit
română
Etimologie
Din a cloci.
Pronunție
- AFI: /klo'ʧit/
Substantiv
| Declinarea substantivului clocit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | clocit | clocite |
| Articulat | clocitul | clocitele |
| Genitiv-Dativ | clocitului | clocitelor |
| Vocativ | clocitule | clocitelor |
- faptul de a (se) cloci.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din a cloci.
Adjectiv
| Declinarea adjectivului clocit | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | clocit | clociți |
| Feminin | clocită | clocite |
| Neutru | clocit | clocite |
- (despre lichide, alimente) care a căpătat un miros urât și un gust prost (în urma șederii îndelungate); stătut.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.