cloș
română
Etimologie
Din franceză cloche.
Pronunție
- AFI: /kloʃ/
Substantiv
| Declinarea substantivului cloș | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cloș | cloșuri |
| Articulat | cloșul | cloșurile |
| Genitiv-Dativ | cloșului | cloșurilor |
| Vocativ | cloșule | cloșurilor |
- croială largă, în formă de clopot, cu falduri ori evazată, cu firele țesăturii așezate oblic.
- (adjectival)
- Rochie cloș
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.