ciutură

română

Etimologie

Din latină * cytola.

Pronunție

  • AFI: /'ʧju.tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciutură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciutură ciuturi
Articulat ciutura ciuturile
Genitiv-Dativ ciuturii ciuturilor
Vocativ ciutură ciuturilor
  1. găleată sau vas făcut din doage sau dintr-un trunchi scobit, care servește la scos apa din fântână.
  2. cantitate (de apă) care încape în obiectul descris mai sus.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (Plouă de) toarnă cu ciutura = plouă foarte tare; plouă cu găleata


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.