ciubotă

română

Variante

Etimologie

Din ucraineană чоботy (čoboty).

Pronunție

  • AFI: /ʧju'bo.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ciubotă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ciubotă ciubote
Articulat ciubota ciubotele
Genitiv-Dativ ciubotei ciubotelor
Vocativ ciubotă ciubotelor
  1. (reg.) cizmă; gheată.
  2. (fig.) om prost.
  3. taxă percepută în trecut de slujitorii domnești de la împricinați, când erau obligați să se deplaseze până acasă la aceștia.

Cuvinte derivate

Expresii

  • Prost ca o ciubotă = foarte prost


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.